Introducere.

Introducere.

When me they fly, I am the wings (Emerson)

Daca vor sa fuga de mine, eu sunt aripile

duminică

Vise

In visul de azi noapte, copilul meu era un fluture, un fluture sau o gîză albastră. Eu nu puteam sa ma deplasez, trebuia sa stau in camera mare a mamei mele si sa il astept. Si imi era foarte frica pentru el, sa nu il calce cineva, stiam ca zboara si e foarte neastamparat, vedeam talpi de barbati, cineva ar fi putut sa-l striveasca. Apoi, brusc, dand repede repede din elitrele lui si dezvaluind un corp de-o culoare albastra, foarte intensa, dupa o rotire de jumatate de cerc, mi s-a asezat in palma. Stiam ca trebuie sa se transforme, pentru ca ma gandeam ca e prea mic sa incapa in hainutele gasite in dulapul de langa geam. Inainte eu o intrebasem pe mama mea daca nu cumva au mai ramas haine de copii mici (ma gandeam la hainele mele mici), ea mi-a zis sa caut in sifonierul din lemn negru. Am cotrobait pe-acolo si am gasit, surprinzator, hainute. Ma uitam la el si ma gandeam cum o sa inteleaga lumea ca copilul meu nu e o fiinta, ca e un fluture. Si cum ma uitam la el, asezat in palma dreapta, fluturele sau gaza a inceput sa se metamorfozeze, sa se deplaseze in interiorul palmei. In urma lui au ramas resturi, ca niste piuliţe minuscule, unele din aur, unele din argint. Si le priveam cum straluceau, gandindu-ma ca tin in mana ceva foarte, foarte pretios.
Intr-o alta parte a visului, era un alt animalut. Nu-mi mai amintesc. Insa am reusit sa-l prind si sa ma uit la buzele lui. I le-am incercuit cu degetele, le-am impins conturul si am privit atent. Mirata, mi-am zis in in gand: ce buze frumoase are, de fiinta umana...


Celalalt vis, de pe 23 ianuarie, era cu o muza foarte frumoasa. Eu ma deplasem pe un drum de tara, intovarasita de o fata, pe drumul ce duce spre casa bunicilor mei. Era crepuscul si foarte liniste. Brusc, am descoperit in dreapta mea, coborat in afundatura dintotdeauna, un lac. Un lac cu o apa foarte transparenta in care inota o muza. Era in pielea goala si trupul era nespus de frumos. Frumos si elastic. Nu stiu de ce i-am zis muza de la bun inceput, am impresia ca in vis fizicul ei era inspirat dintr-o fata din satul bunicilor mei, pe vremea cand imi petreceam copilaria acolo acea fata (Milia) era deja adolescenta, femeie tanara. Era frumoasa, nu avea niciodata iubit si manca foarte multe mere, bunicile ziceau de ea ca-i stearpa si ca sufera de ulcer. Cand am vazut acea fiinta inotand in lacul transparent, am coborat. Dintr-o data in spatele meu s-a ivit o prezenta masculina (jucata de un baiat inofensiv, un coleg de-al meu) care m-a aruncat in lac, cu intentia de a-mi tine capul sub apa. In comparatie cu muza frumoasa, eu m-am scufundat ca un pietroi, nu stiu, brutal si urat. Eram grea. Am reusit sa ies. Brusc, m-am trezit cu multi oameni nepotriviti dupa mine care au speriat faptura, au alungat-o. Ea a iesit din apa, a imbracat un halat alb si a zis ca pleaca, ca nu poate sa inoate cu atata lume in jurul ei. Doar atunci am remarcat piesele de mobilier vechi care se gaseau in jurul lacului, vechi, de secolul XVIII. C-o sa trimita dupa ele. Restul e foarte neclar, a aparut o directoare de firma, multi angajati urcati pe niste trepte (poate sugerand ierarhia), trepte care urcau spre cararea initiala, un preot care voia sa ne miruiasca, sa ne dea paine sfanta, sarbatoarea de Sfanta Maria de care eu uitasem...

4 comentarii:

M. spunea...

cat de clar ai reusit sa redai visele...

jeniact spunea...

ca au fost importante. am alte zeci complet uitate, ca si cum nu le-as fi visat chiar eu :)

Anonim spunea...

primul dintre ele probabil l-ar face gelos pe cartarescu. si pe multi altii.

jeniact spunea...

cum grano salis :D