Introducere.

Introducere.

When me they fly, I am the wings (Emerson)

Daca vor sa fuga de mine, eu sunt aripile

vineri

foaie ruptă din jurwal. 8iunie1987

Cîteodată sunt vaişiamar de mîrîtă, şi nici măcar nu e ceva catâstrofaş la mijloc, e doar fiinţidinghilingişoarä meä în care se picură cîte unä, cîte altä, astăzi de exemplu m-am întors acasă plîngînd de-a binelea şi împingînd căruciorul lui eduard şi săturîndu-mă în timp ce parcurgeam astfel drumul pînă peste cap de alergia disperantă de care e nevoit să sufere copilukul, iar noi să nu fim în stare să facem nimic pentru el. Mă gîndesc acum ce-or fi spus oamenii şi fetele tinere de liceu pe care le-am întîlnit în drum, văzîndu-mă plîngînd aşa, şirööind aşa. Dar asta sunt io în tainicul moment de faţă al existenţei mele, plîng, mor de nervi, buget mic de somn, şi etc, acesta nu este un jurnalus! Apoi i-am schimbat tricoul cu mînecă lüüngă şi pantalonii scurţi cu pantaloni lungi ca să îi acopere pielea şi să nu se poată scărpina în disperare, şi ne-am întors în parc, adormise. Apoi am pîndit o bancă la umbră, pentru că era mare concurenţă pe şezătoare. Am fumat una ţigară lungă, m-am amărît şi mai comod în şezutul amărît din cauza durerilor de dinşi deţi nu înţeleg cum să te doară dînşii cînd umbli la dentişt. După aia, sub aspectul de mamă călmuşă am scînteiat o bucată de vreme de nervi pentru că bietul parc era populat de liceeni gălăgioşi şi fetişcane aşijderea şi m-am răcorit doar după ce i-am snopit în bătaie cu un furtun foarte lüüüüüüüüüüng de apă şi i-am izgonit pînă la ultima suflare pe toţi din parc, ca să ajungă plîngînd acasă la părinţoşii lor cu ghiozdănelele ude leoarcă în spate! Bine v-a făcut! Şi după aia m-am pus pe citit, şi la un moment dat am auzit lasă că îl dă cu ceva pe mort cînd îl aduce din mureş, să nu mirosă. că e inclus în preţ. Ce m-a scuturat şi m-å trîntit cu fundul pe frunze, total bulbucåtă! Dar într-atîta am sărit în picioare, m-am aşezat la loc pe bancă şi m-am pipăit de fericire pe sub carte, să mă bucur de linia vie a friinzuşoarei mele îmbrăcate şi destul de catifelară

6 comentarii:

ruxces spunea...

ay, fiinţidinghilingişoarä de jeniact! ne pitulim si tinem pumnii sa fie binisor macar!

jeniact spunea...

mulţumesc, doresc pumni ştrînsi! mai ales că pumnişori de scriitoare nu mi-au mai fost strînşi pînă acuma, şi cine ştie, poate aceştia scriu mai repede şi mai cu succes istoria norocului şi binişorului

micadina spunea...

catâstrofaş sună a purtugheză și ceva în limba asta nu poate fi extrem de îngrozitor. șî binele stă în sunetele astea alintate, ș și â și ă și abia așteaptă să iasă și să gâdile pielea. așa, micușor.

ofer din bugetul meu de somn, că am să-mi pun și-n cap. vrei, zi, vrei?

jeniact spunea...

VRÎÎEAU! MUlT DE TOT VREAU, vezi că ce se dă nu se mai cere, da?

ora25 spunea...

săracul furtun plin de lăcrimi, ce-a mai făcut el linişte. ce bine face el aşam. altfel ştii că motanul meu e donator de somn. îţi punem deoparte nişte oiţe cu grupa somnuină å.

jeniact spunea...

a, super, multumesc, sper doar să nu mă trezesc cu mustăti diapazoane dimineata, dupa ce mă infoşor în mărgelele de somn å de pe motănii