Mama&copilul

Eduard îmi mai aduce din cînd în cînd să mănînc cîte-o firmitură invizibilă, pe care o ține strîns între degetul arătător și degetul mare. Astăzi cred că i-am părut că nu prea o să mă satur de la una singură, așa că mi-a dat două firmituri invizibile din start, cu ambele mîini. Și apoi, mi-a mai încropit trei ture de firmituri pe loc. Le-am halit pe toate cu poftă și recunoștință.

În schimb, casa toată e un mușuroi de pîine și cornuri și iar pîine, unul adevărat, din firmituri în carne și oase. Oricum, îi sunt oferite de însăși mutter, ca să-și mai țină pliscul. Doar că e un pic frustrăcel, mai ales cînd le simt așa, printre degetele de la picioare, sau cînd ies de la duș! Doar că e un pic frustrant mai ales că nu îmi plac firmiturile în genere, așa că mi-am luat o mătură foarte mică și un făraș foarte mic.

Îmi place foarte mult de el, mi-e foarte drag.

Noaptea, cînd îl duc la culcare, și stăm bot în bot, el își pune mîna, foarte mică, pe umărul meu, și bate darabana cu degetul arătător. E foarte uriașă fotografia în care se aude acest sunet, un deget mic pe un material plușat verde de trening.

Ascultă cu mare plăcere Rihanna&Eminem, Vitamin de la Kraftwerk, Der Raeuber und der Prinz de la DAF, Planeta Moldova cu Invidia, The Gummy Bear song with lirics, The Nuki song, nu mai știu ce de la Smiley, și am impresia că și ceva muzică populară, dacă i s-ar permite. Și, cireașa de pe tort, absolut toate reclamele. Am observat, în goana după reclame, că se derulează cam în același timp, pe toate canalele, de-abia mai prinzi o jumatate sau una întreagă pe alt post cînd ai terminat cu unul.

Îl pup foarte des, și nu mă satur. N-am mai pupat atîta toată viața mea.

Înainte să știu că sunt însărcinată, cînd nici prin cap nu-mi trecea c-ar putea urma așa ceva, am visat un elefant mic. Eram la țară, la prietena mea din copilarie, în curte la bunică-sa, unde erau o grămadă de animale domestice, găini, pui, porci, curci, nu mai știu, de toate, cînd mă trezesc cu un pui de elefant după mine. Zic, bravo, asta-i bună, un elefant în ogradă. Și se tot ținea după mine, vroia să se bage cu trompa lui la mine sub fustă, și tot voiam să mă feresc, să mă lase în pace.

Zilele trecute am visat că eram, împreună cu S, coborîți, într-un fel de zonă delimitată, vedeam totul de sus, ca la Zoo, cînd deodată am observat că e trimis, printr-un tub, în unul din cele patru colțuri ale zonei, un elefant pui. Bineînțeles, S a fugit bucuros și încrezător spre elefantul lui zdravăn şi sănătos, moment în care eu m-am gîndit, ce naiv, fuge așa de repede, nu stă deloc pe gînduri, iar apoi, am văzut că și în colțul meu alunecă un elefant pui, doar că la mine nu era tub. Și m-am lipit de zid ca să-l prind în brațe, iar apoi am remarcat mai bine, cînd îl țineam la piept ca pe un sac, că era tare sfrijit și cam mov la față, parcă era jumate fake, jumate viu. Apoi, nu mai știu nimic de S, doar de mine, am început să mor de frică, gîndindu-mă că va trece mama elefant, pe deasupra, și cînd o să vadă elefantul pui, o să facă ravagii. Într-adevăr, și-a făcut apariția, dar foarte pașnică, în schimb, brusc, a luat-o pe soră-mea pe sus, ținînd-o cu capu-n jos, gata s-o arunce în prăpastie. Restul nu mai știu

Cînd Eduard era mai mic, și mi se cam înecaseră corăbiile, am visat că mă rătăcisem, și căutam cu disperare un loc cunoscut, nu îmi venea să cred că reușisem să mă pierd pe o suprafață atît de mică, nu înțelegeam de unde se ivise un loc necunoscut, cînd au apărut doi copii, cam de aceeași vîrstă, un băiat și o fată, care m-au luat fiecare de mînă, și împreună cu ei am ajuns pe un pod foarte frumos, căptușit cu lemn albicios, pe care zăcea o bluză de-a mea, cu care m-am îmbrăcat. Atît îmi amintesc din vis.

S e născut în zodia Leu iar eu sunt Balanță. Îi mai ziceam lui S că Eduard e Între noi doi, așa că el ar cam trebui să fie Fecioară. Doctorul spunea că o să fie Balanță, like moi, însă el s-a născut totuși între zodile noastre.

Cînd am simțit, duminică după amiaza, un fel de durere și-o toropeală uriașă, după ce umblasem c-o zi înainte să găsesc o canapea frumoasă pentru camera lui Eduard, S a zis că vai, poate e timpul să naști. Iar eu am glumit și am zis că nu prea cred că nasc azi, cred că nasc poimîine, adică într-o zi de Marți, ca să fie între Luni și Miercuri, zilele noastre de naștere din săptămînă. Am născut, indeed, marți, pe 8, cu vreo două săptămîni înainte de termen. Tot atunci, lungită în pat, mi-am făcut repede un calcul, și am exclamat clar că o să nasc marți, a 2 a zi a săptămînii, pe data de 8, ca să iasă un 28! Un număr calendaristic foarte important pentru mine.

Eduard locuiește în blocul 14, etajul 2, apartamentul 8.

Zilele noastre de naștere însumate dau cifra 28.

Și-am șuit pe-o sa...