Introducere.

Introducere.

When me they fly, I am the wings (Emerson)

Daca vor sa fuga de mine, eu sunt aripile

marți





Un servetel, lasa-l aici. Doua servetele, lasa-le aici. Trei servetele ca sa inghit vorbe, of, nu se poate. Un elefant se legana pe o panza de paianjen si fiindca ea nu se rupea a mai venit un elefant. Doi elefanti se leganau pe o panza de paianjen si fiindca ea nu se rupea a mai venit un elefant. Odata, 79 de elefanti s-au adunat, a durat destul de mult pana sa ma linistesc. Printre sughituri, dar au venit saracii si au stat cu mine. Acuma imi vine sa intind o mana si sa ma pazesc, ca si cum m-ar stropi cu acid din trompele lor rau voitoare, iar eu intind mana naiv, ca si cum as putea sa ma apar. Ce i-a apucat? Si haina asta a mea descusuta in spate, cum am putut sa umblu cu ea asa, descusuta in spate? Nu imi plac mie lucrurile descusute sau patate, am grija sa fie bine. Am uitat de tivul descusut, nu era grav atunci, nimic nu era grav cand am luat haina pe mine. Acum e foarte grav si nu stiu ce sa fac cu tivul descusut. Mi-e frig daca ma dezbrac, ieri era cald, de exemplu, stateam in maneci scurte. Acuma e frig. E frig aici sau mi-e mie in mod special? Mi se intampla mie, in mod special lucruri? Nu stiu, in momentele astea nu ma gandesc decat la elefanti si la tiv. Si sa dau tot timpul crtl s, sa nu pierd randurile. Calculatorul asta se strica brusc, monitorul, mai exact, apar niste linii verticale. De obicei ma aplec si il repornesc, asteptand. Acum mi-ar face rau sa vad iar liniile verticale. Dau ctrl s si ma gandesc ce as face daca s-ar opri iar. Ar fi fost ingrozitor sa nu am gandul asta, si brusc sa se fi stricat. Asa, sunt pregatita cat de cat. Ar trebui sa astept un minut, doua...dar e grav, in momentele astea ar fi mult prea grav. Randurile astea sunt niste elefanti, sa stii, nimic mai mult sau mai putin. Am un mail fermecat, acolo ma asteapta uneori lucruri fermecate, minimizez messengerul si astept casuta de mail. Ma bucur pentru ca stiu de unde vine mailul ala, sigur nu e reclama sau spam. Acum nimic. Am asteptat, dar n-a aparut niciun plic. De obicei aparea la tanc, cand cateva minute de ganduri proaspete reprezentau motiv de mare bucurie. Nu stiu ce sa astept. Acum, in momentele astea, nu stiu ce sa astept.

5 comentarii:

xxl spunea...

Bucuros de cunostinta! :)

hi-fi spunea...

hi5

foxy-the-jeny spunea...

moi aussi:)

desi eu va stiu, cat de cat, de ceva vreme. niste lucruri puse pe margine m-au facut sa cumpar Viata pe un peron.

xxl spunea...

Eu cred ca Viata pe un peron e putin arida, dar ma bucur sa aflu ca nu am pus degeaba acele lucruri pe margine. Ce-ai zice daca ne-am tutui, mai ales ca "ma stii" deja ? :)

foxy-the-jeny spunea...

phuai, mie mi s-a parut plin de simboluri si subconstient. cred c-am dorit sa vad in ea ce ma preocupa pe mine foarte tare, in momentul ala...si asta, si forever and ever :)

dar cartile-s secrete, asa ca mai bine sa tac si sa zic
pai chiar asa, sa ne tutuim