Introducere.

Introducere.

When me they fly, I am the wings (Emerson)

Daca vor sa fuga de mine, eu sunt aripile

luni

Jurnal

23zero1zero9
Of, aschimodie. Faţă de beţigaş. Cum sa ma gandesc eu la tine? Nu esti deocamdata nimic, tu esti Eu Inspaimantata. Nu esti decat ceea ce ai putea fi. Pentru moment esti impachetat in mintea mea, o foaie de hartie impachetata la maxim, din toata povestea nu se pricepe decat un mic punct pe care l-a desenat cineva pe burta mea. Nu inteleg

zero1zero2zero9
Ieri, cu Simona, ne-am tot pictat fetele si degetele, si pleopele. Palmele erau pline de sclipici pe dos. Dupa aia am zis fiecare uite. Mi-a ramas o urma de ruj pe mana, ca o pata. Trebuie sa scriu ceva: mi-e frica. Am reluat Orbirea, incerc sa trag serios de mine si sa citesc. In ianuarie nu am citit practic nimic. Nu pot. Alaltaieri sau cand, saptamana trecuta, am citit Cartea cu bunici. Ieri, am cumparat Istoria lui Manolescu, dar nici nu-mi vine sa ma ating de ea. Azi doar, cand am sters praful. Cand sunt in toane bune sterg cum se cuvine, nu asa superficial, doar pe langa contururile obiectelor si cartilor, le ridic, sterg peste tot, si unde nu se vede. Zilele de luni sunt foarte intunecoase, strangulate cumva. Parca nu te auzi bine pe tine. Si tot spui nu te aud bine, cee. Nu reusesc sa dorm noaptea, stau si clipesc, ca si cum as avea ochi din hartie, cap din hartie si cine stie mai ce. Permanent, undeva jos de tot, senzatia de frica. Ma duc in bucatarie, cand vad toata lumina care intra pe geamul mare ma cutremur. Dar asa de incet, ca nimeni din afara nu aude. Deschid frigiderul, vad toate obiectele dulci sau sarate sau inghetate din el, decor de desene animate. Iau apa rece si beau. Ma vad, stand in mijlocul incaperii singura, foarte singura.


zero5zero2zero9
Ma indop cu masline, telemea si kiwi. Foarte rar, o tigara pe zi. Am o foaie de hartie inauntrul meu, in afara doua tâţe sub forma de elefanti. Nu pot sa povestesc nimic, nu reusesc sa citesc, noroc ca mi-au sosit niste carti, un Gombrowicz, Vila Matas si Juan Rulfo. Aseara ma indopam cu pofta din Ferdydurke. La fel de indiferent fata de Galbejeala, ca si fata de disputa dintre Mietus si Syfon, sedea aplecat si flegmatic si arata bine, arata normal, cu mainile in buzunare, ingrijit, proaspat, lejer, la locul lui, placut, sedea destul de batjocoritor, picior peste picior, cu privirea atintita la picior. S-ar fi zis ca, prin intermediul picioarelor evita scoala. (...)

12roze2roze9
Oh, Jeny! Cineva e foarte, foarte dragut. Stiu!

3 comentarii:

rux ces spunea...

este cam schizo jurnaletzul, pero me gusta (dar istoria lui manol. nu merita cumparata!)

jeniact spunea...

ha! cand vezi cum scrie "5 secole de literatura" ...

Anonim spunea...

ceea ce I was privire pentru, multumesc