Frigul se fisura pe spatele meu
dungi albe şi negre de tigru se apucau din senin să-mi apară sub bluza gri foarte foarte subţire,
şi blana vărgată se mişca cînd într-o parte cînd într-alta
şi dintr-o dată medalionului negru, lipit fără frînghie pe mijocul spatelui ca un pistrui sau ca o lentilă,
îi creştea o tulpină tîrîtoare foarte lungă care pătrundea pe neaşteptate în cutia ceasornicului toracic, şi după o vreme respiraţiile apoase rodeau, plesneau,
lăsînd să iasă mugurii verzi cu codiţe ticăitoare, uite aşa am aflat că timpul e o floare cu muşchi care creşte sacadat înăuntru,
o floare palpitantă care are oase si mici cranii prin petale, care are frunze cu cheiţe şi rotiţe ce se învîrt permanent ca să le îngălbenească cu exactitate,
timpul e-o floare care la urmă ne cade pe piept,
şi începea şi această limbă de onix să se încline cînd într-o parte cînd în alta, se apuca să scoată sunete alarmante,
să-i apară sub bluza mea gri foarte foarte subţire un cioc strălucitor, matlasat de pasăre neagră
care începea să-mi pigulească din firele de suspine legate la un loc
ca-ntr-un bucheţel de flori,
şi să mă facă să mă gîdil uşor pe pielea fisurată cu model arahnoidian.
După aia îmi era şi mai frig şi îi strigam ciocului
"gîdilă-mă şi mai tare şi mai tare",
din cauza efortului ciocul de onix începea să se fisureze,
nu ştiam pe cine să rog să vină şi să-i ia locul,
ca să se uite înăuntru
să-mi descrie ce se întîmplă,
cineva curajos care să funcţioneze ca o lentilă din carne şi oase
When me they fly, I am the wings (Emerson)
Daca vor sa fuga de mine, eu sunt aripile
luni
Trigul
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
trigul, tirgul si tigrlu. ne putem juca oricat.
tiglu, adica un tigru in iglu
strigul frige! firele de suspine cad ca fulgii şi ţes pătură-de-păianjen.
strigur că da. stringul fringului strînge strîns rîndurile de fuspine ce-ţi ţes fes-de-păianjen
fuspinele poartă fusul-de-păianjen!
păi bine, fusul-de-păianjen îşi toarce amante din fuspine lungi, subţiri şi fascinante
Trimiteți un comentariu